Transportul internațional containerizat reprezintă o fațetă importantă a domeniului navigației maritime, o parte importantă din mărfurile tranzacționate la nivel global fiind transportate prin intermediul containerelor. Cu consultarea...
moreTransportul internațional containerizat reprezintă o fațetă importantă a domeniului navigației maritime, o parte importantă din mărfurile tranzacționate la nivel global fiind transportate prin intermediul containerelor. Cu consultarea Lect. univ. dr. Dumitru Corduneanu am decis să tratez acest subiect întrucât am avut o interacțiune directă cu acest sector de-a lungul celor șase luni de cadeție desfășurate pe nava portcontainer Maersk Cairo. Am decis să îmi axez lucrarea pe analiza transportului internațional containerizat în contextul provocărilor aduse de secolul XXI întrucât mi s-a părut un subiect de actualitate, cu care m-am confruntat în propria mea experiență pe mare: spre finalul perioadei mele la bord, Maersk și-a restructurat rutele în contextul conflictului din Yemen care se încinse din nou în prima parte a anului 2024 ca urmare a unei noi serii de atacuri ale rebelilor houthi asupra unor nave comerciale din Golful Aden și Marea Roșie.
Nava pe care mă aflam la acel moment săvârșea voiaje între Statele Unite ale Americii și mai multe state din Orientul Extrem (R.P. China, Vietnam, Japonia) și, deși ruta pe care se afla nu a fost afectată direct de către conflictul militar amintit, aceasta a suferit o modificare majoră datorită nevoii de a prelua volumul de mărfuri din Orientul Mijlociu care acum rămăsese blocat de situația geopolitică în desfășurare. Maersk Cairo, care din prisma capacității sale de 4 496 TEU poate fi înscrisă în categoria navelor medii și feedermax, a avut parte de o reconfigurare completă a seriei de porturi parcurse de 2 ori, una dintre acestea având loc chiar imediat după plecarea mea. Astfel, dacă așa cum am amintit nava la începutul voiajului meu (început în octombrie 2023) efectua curse regulate între Asia și America de Nord, spre finalul acestuia, mai exact începând cu finalul lunii ianuarie și până în aprilie 2024 Maersk Cairo a efectuat voiaje între Emiratele Arabe Unite (Jebel Ali), Sri Lanka (Colombo), Malaiezia (Tanjung Palepas, Port Klang), Singapore și mai multe porturi din China. Ulterior, imediat după plecarea mea ruta s-a schimbat din nou și rămâne la fel până în prezent, mai exact între Emiratele Arabe (Jebel Ali), Oman (Salalah), Kenia (Mombasa) și India (portul Jawaharlal Nehru, Mundra).
Lucrarea de față este structurată în mai multe capitole care analizează aspecte separate pe care le-am considerat de interes privind tema transportului containerizat internațional în secolul XXI. Acestea se bazează pe analizarea literaturii academice, rapoartelor oficiale eliberate de instituții precum IMO, dar și pe articole din presa internațională care sunt relevante și prezintă detalii privind evenimentele discutate de-a lungul lucrării. Tonul elaborării lucrării se menține unul serios, în cadrul normelor academice necesare în redactarea unei lucrări de licență, încercând de asemenea să prezinte aspectele discutate într-o manieră cât mai explicită și coerentă.
Primul capitol prezintă o scurtă istorie a transportului internațional din epoca bronzului și până în prezent. De-a lungul său accentul se pune asupra evoluției comerțului mondial și globalizării acestuia și efectele pe care aceste efecte complexe le-a avut asupra transportului maritim în special, atât la nivel tehnologic, cât și logistic, uman și economic. Dacă în antichitate și până în evul mediu viziunea europeană era redusă la spațiul imediat apropiat, începând cu descoperirea Americii de către Cristofor Columb la 12 octombrie 1492 și a marilor expediții geografice ce au urmat orizontul s-a extins la un plan global. În prezent trăim într-o lume globalizată și interconectată, cu toate avantajele, dar și provocările pe care această situație de fapt o aduc. Globalizarea care istoric vorbind a început cu colonialismul și cu extinderea modelului economic european peste tot în lume a reprezentat un proces care, alături de industrializare, a adus beneficii evidente în viața de zi cu zi a oamenilor. În prezent, marea parte a omenirii este acomodată unui stil de viață comod care stă în mare parte pe spatele garanției oferite de rețelele logistice globale moderne de a livra mărfuri într-un timp scurt, eficient și sigur.
Al doilea capitol prezintă containerizarea ca și fenomen istoric și revoluție în domeniul transporturilor. Această parte a lucrării face trecerea către partea mai de specialitate a licenței oferind argumente privind cadrul economic și istoric în care s-a produs inventarea containerului ca și mijloc de transport și avantajele pe care această inovație a avut-o asupra domeniului. Pe scurt, containerizarea a reprezentat o transformare predictibilă în sectorul transporturilor care a avut loc în contextul creat de sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial: prosperitate economică generală, volume istorice de mărfuri transportate din Statele Unite ale Americii către restul lumii și nu în ultimul rând o apetență generală pentru găsirea de soluții într-un context în care vechea infrastructură și practicile consacrate ale vremii nu mai făceau față noilor realități de pe teren.
Al treilea capitol prezintă provocările pe care globalizarea le aduce privind transportul internațional containerizat. Atât supra-extinderea lanțurilor de aprovizionare care traversează continentele și oceanele lumii, dar și presiunile pe care riscuri globale precum terorismul, conflictele militare și alți factori sociali sau geopolitici le pot exercita asupra lor, reprezintă nucleul discuției din această parte a lucrării. Tot aici am decis să includ, spre finalul capitolului, două subcapitole care analizează efectele pe care încălzirea globală și, respectiv, dezvoltarea inteligenței artificiale le pot avea asupra industriei transporturilor. Cu toate că poate părea că cele două tematici sunt separate, amândouă sunt creații ale economiei moderne globalizate care pe de o parte a crescut în ultimele două secole nevoia de combustibili poluanți care au dus la creșterea sesizabilă a temperaturilor la nivel mondial, iar pe cealaltă parte, mai recent, a dus la o nouă revoluție industrială bazată pe avansul tehnologic în special în domeniul digital.
Al patrulea capitol este dedicat impactului pe care criza sanitară cauzată de pandemia globală de COVID-19 a avut-o asupra transporturilor internaționale containerizate. Cu precădere un subcapitol dedicat crizei containerelor prezintă un interes deosebit întrucât descrie în amănunt aspectele unui eveniment istoric deosebit care s-a produs ca urmare a particularității rețelelor logistice contemporane – mai multe containere goale au rămas blocate în porturile europene și nord-americane, în timp ce, în același timp, marfă produsă în principiu în fabricile din China a rămas în porturile din Asia în așteptarea disponibilității de containere ca să poată fi livrată către restul lumii.
Capitolul al cincilea este dedicat analizei momentului unipolar și probabila trecere către o lume multipolară. Acesta analizează particularitățile geopolitice și economice rezultate ca urmare a căderii Cortinei de Fier și a Uniunii Sovietice în 1989, respectiv 1991. Un accent deosebit se pune pe studierea duelului sino-american, un fenomen istoric care se traduce printr-o competiție tehnologică, comercială și militară acerbă între cele mai mari două economii ale momentului, Statele Unite ale Americii care reprezintă liderul democrațiilor liberale și centrul sistemului global creat de acordurile internaționale de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial (precum Bretton Woods) și Republica Populară China care este pretendentul principal la preluarea titlului de hegemon global din mâna americanilor, contestând din ce în ce mai intens autoritatea și legitimitatea acestora atât prin proiecte ambițioase, cât și prin crearea unui sistem paralel de organizații mondiale care au ca și scop rivalizarea cu vocile consacrate precum ONU, FMI și Banca Mondială.
Capitolul al șaselea este o analiză în detaliu a efectelor pe care conflictul ruso-ucrainean izbucnit în urmă cu doar 3 ani, în 2022, le-a avut asupra sectorului transporturilor, atât la un nivel regional, cât și mondial. O cronologie a evenimentelor pusă la punct încă de la începutul capitolului are rolul de a pune cititorul în temă cu ansamblul larg al discuției, după care se face trecerea la un studiu în detaliu asupra principalelor puncte legate de această temă. Acest capitol cuprinde și o parte de prognoză asupra posibilelor scenarii care pot evolua între Ucraina și Federația Rusă în viitorul apropiat, dar și aspectele pe care fiecare în parte le-ar avea asupra subiectului discuției și anume transporturile internaționale, cu precădere cele maritime.
Nu în ultimul rând, al șaptelea capitol este un studiu de caz pe baza unui conosament și reprezintă partea practică a lucrării de față. Contractul de conosament discutat este un transport de articole vestimentare intermediat de casa de expediții Schenker și care este transportat din portul Constanța către cel din New York prin trei containere.
Pe parcursul acestei lucrări îmi propun să ofer o perspectivă mai profundă asupra subiectului transportului internațional containerizat și să analizez modul în care acesta reacționează și evoluează în mediul complex și globalizat din ziua de astăzi. Consider că punctul de vedere luat de-a lungul următoarelor pagini este unul obiectiv, cât se poate de deschis și pertinent și că analizele și cercetările efectuate aduc un element de plus valoare evident pentru discuția privind acest domeniu fundamental.
ing. Vlad-Mihai O. Chelu